PRENÚME, prenume, s. n. Nume care se dă unui om la naștere și care distinge pe fiecare dintre membrii aceleiași familii; nume de botez. – Din fr. prénom, lat. praenomen (după nume). Vezi definitia »

DESÍME, desimi, s. f. Însușirea de a fi des², compact sau îndesat; (concr.) desiș (2). – Des² + suf. -ime. Vezi definitia »

CIOCOÍME s. f. Mulțime de ciocoi¹; totalitatea ciocoilor¹. – Ciocoi¹ + suf. -ime. Vezi definitia »

CAVALERÍME s. f. (Înv.) Cavalerie¹. – Cavaler + suf. -ime. Vezi definitia »

nume propriu Vezi definitia »