ORTOCÉRAS s.m. Moluscă din mările primare, cu cochilie conică dreaptă și împărțită în cămăruțe. [Pl. -ași. / < fr. orthocéras, cf. gr. orthos – drept, keras – corn]. Vezi definitia »

TAS, tasuri, s. n. (Înv.) 1. Vas plat (rotund); tipsie, taler¹; (astăzi) talerul¹ cântarului, pe care se pune marfa pentru a fi cântărită. ◊ Expr. A umbla cu tasul = a face chetă; a cerși. ♦ Lighenaș de care se servește bărbierul când bărbierește. 2. Cupă; ceașcă (de lut). 3. Fiecare dintre cele două talere¹ ale chimvalului. ♦ (Rar) Fiecare dintre cele două capace ale unui medalion. [Var.: teas s. n.] – Din tc. tas. Vezi definitia »

CANEVÁS s.n. 1. Schiță, schițare a unui desen. 2. Rețea de meridiane și paralele în raport cu care se alcătuiește o hartă. ♦ Ansamblul triunghiurilor unei ridicări topografice. [Pl. -suri. / < fr. canevas]. Vezi definitia »

CANAFÁS s. n. pânză tare de cânepă, la confecționarea întăriturilor pentru haine și la legarea cărților. (< germ. Kannefas, Kanevas) Vezi definitia »

sevás s. n. – Reverență, considerație, respect. Ngr. σέβας (Candrea; Gáldi 249). Vezi definitia »