organ care are bevoie lumea de a se inmulti, mai ales la sex Vezi definitia »

aleán (aleánuri), s. n. – Suferință, necaz, supărare. Mag. ellén „contra” (DAR). Cihac propune sl. alinŭ „insidios”, care pare mai puțin convingător. Limba actuală începe să confunde alean cu der. de la a alina „a consola”; cf. în farmacia mea a tot lecuitoare aleanuri am la chinurile-abia simțite (Arghezi). – Der. alenșug, s. n. (dușmănie), din mag. ellenség. Vezi definitia »

ARTEZÍAN, -Ă adj., s. f./ s. n. (fântână, izvor) din care apa țâșnește în sus. (< fr. artésien) Vezi definitia »

EGIPTEÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Egipt. ◊ (s. f.) limbă veche vorbită în Egipt. ◊ (s. n.) dialect arab vorbit în Egipt și Sudan. (după fr. égyptien) Vezi definitia »

COMEDIÁN, -Ă s.m. și f. Actor, actriță de comedie. ♦ (Fig.) Cel care simulează sentimente pe care nu le are; om fals, ipocrit. [Pron. -di-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. comédien]. Vezi definitia »