ORFÍSM s. n. 1. Curent religios din Grecia antică, care preconiza dualismul suflet-corp și credința în metempsihoză. 2. Curent în pictură care susține primatul culorii pure ca mijloc de exaltare a luminozității și a dinamismului. – Din fr. orphisme. Vezi definitia »

ARHAÍSM s. n. cuvânt, construcție, expresie învechită, ieșită din uz. (< fr. archaïsme) Vezi definitia »

MONOTEÍSM s. n. formă de religie care recunoaște existența unei singure divinități. (< fr. monothéisme) Vezi definitia »

BEHAÍSM s.n. Mișcare ecumenică persană. – Din fr. behaïsme. Vezi definitia »

FOURIERÍSM s.n. Doctrină socialistă utopică franceză din prima jumătate a sec. XIX, care critica orânduirea capitalistă și preconiza crearea societății socialiste prin propagarea pașnică a ideilor cu privire la noua formă de organizare a producției sociale; falansterianism, garantism. [Pron. fu-ri-e-. / < fr. fouriérisme, cf. Ch. Fourier – socialist utopic francez]. Vezi definitia »