PARABIÓZĂ s.f. (Biol.) 1. Pierdere a conductibilității normale a unui nerv. 2. Stare a unui organism aflat în limita condițiilor vitale. [Pron. -bi-o-. / < fr. parabiose, cf. gr. para – alături, bios – viață]. Vezi definitia »

ALEURÓNĂ s. f. Substanță proteică aflată în celulele stratului aleuronic din fructe, din semințe de cereale sau de leguminoase. [Pr.: -le-u-] – Din fr. aleurone. Vezi definitia »

borílă s.n. (reg.) vânt din sud. Vezi definitia »

CÂNEPIOÁRĂ, cânepioare, s. f. 1. Diminutiv al lui cânepă. 2. Plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu frunze lobate și cu flori roșietice; cânepa-codrului (Eupatorium cannabinum). – Cânepă + suf. -ioară. Vezi definitia »

PRÓVĂ s. f. elem. proră. Vezi definitia »