PNEUMÁTIC, -Ă I. adj. 1. care funcționează cu aer comprimat. 2. care comprimă aerul sau evacuează aerul comprimat. II. s. f. parte a fizicii care studiază proprietățile aerului și ale gazelor. (< fr. pneumatique, lat. pneumaticus, it. pneumatico) Vezi definitia »

TRIPTÍC s.n. (Ant.) Trei tăblițe prinse între ele cu balamale, care se închideau ca o carte. ♦ Tablou format din trei părți prinse cu balamale (cele laterale închizându-se peste cea din mijloc), pe care sunt pictați sfinți sau sunt scrise, ca într-un pomelnic, numele donatorilor etc. ♦ (Fig.) Trei idei, puncte sau articole ale uneia și aceleiași teorii, dogme etc. [Pl. -ce, -curi. / cf. fr. triptyque, gr. triptychos]. Vezi definitia »

SEMÍTIC, -Ă, semitici, -ce, adj. Semit (2). – Din fr. sémitique. Vezi definitia »

SPORÁDIC, -Ă adj. (adesea adv.) Care apare ici și colo, din când în când; răzleț, dispersat, întâmplător. [< fr. sporadique, cf. gr. sporadikos]. Vezi definitia »

HEXASILÁBIC, -Ă adj. (despre versuri) hexasilab. (< fr. hexasyllabique) Vezi definitia »