Definita cuvantului eter
ETÉR, (1, 2, 4) eteri, s. m. (3) eteruri, s. n. 1. S. m. Combinație organică lichidă, incoloră, foarte volatilă și inflamabilă, cu miros aromatic specific, obținută din alcooli sau din fenoli, cu numeroase folosiri în industrie. 2. S. m. Substanță ipotetică (a cărei existență nu este admisă de fizica modernă) având proprietăți fizice contradictorii, care ar umple întregul spațiu și ale cărei oscilații ar constitui undele electromagnetice. 3. S. n. Fig. Aer, atmosferă, cer, văzduh. 4. S. m. (În concepția unor filozofi greci antici) Al cincilea element al universului (alături de foc, apă, pământ și aer) din care ar fi alcătuite corpurile cerești. – Din fr. éther, lat. aether.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu eter
jelér (jeléri), s. m. – Iobag, șerb. Mag. zsellér (Cihac, II, 509; DAR), din germ. Siedler, cf. sb. želir (Miklosich, Slaw. Elem., 22). În Trans., înv. Vezi definitia »
SÚLGER s. m. v. sluger. Vezi definitia »
RUTINIÉR, -Ă, rutinieri, -e,adj., s. m. și f. 1. Adj. (Franțuzism) Șablonizat. 2. S. m. și f. Persoană care lucrează numai prin rutină1, sclav al automatismului. [Pr.: -ni-er] – Din fr. routinier. Vezi definitia »
TOY-TERRIÉR s. m. câine mic de pază, cu simțul auditiv foarte dezvoltat. (< engl. toy-terrier) Vezi definitia »
AURIFÉR, -Ă, auriferi, -e, adj. (Despre terenuri, roci, râuri etc.) Care conține aur (1). [Pr.: a-u-] – Din fr. aurifère, lat. aurifer. Vezi definitia »