XEROFÍLĂ, xerofile, adj., s. f. (Bot.) Xerofită. – Din fr. xérophile. Vezi definitia »

négură (néguri), s. f. – Ceață. – Mr. negură. Lat. nĕbŭla (Pușcariu 1168; Candrea-Dens., 1222; REW 5865), cf. it. nebbia, prov. neula, sp. niebla, port. nevoa, alb. negulj. Pentru schimbul b › g, cf. nivit › ninguit (cu infix nazal) sau naevus › neg, rubus › rug. Explicația plecînd de la lat. *nigrula (Candrea, Éléments, 5) nu e probabilă. – Der. (î)negura, vb. (a se încețoșa, a se întuneca; a se încrunta); negureală, s. f. (ceață); neguros, adj. (cețos, întunecos). Vezi definitia »

VENTÚZĂ s. f. 1. organ de fixare la unele animale parazite. 2. păhărel special de sticlă ce se aplică pe piele după ce s-a rarefiat aerul din el prin căldură pentru a provoca o mică congestie locală cu efect curativ. 3. aparat în formă de clopot cu care se scoate aerul ce împiedică circulația apei într-o conductă. 4. (poligr.; pl.) mici piese montate pe o bară, care prin depresiune absorb coala de hârtie, iar prin presiune o depun la semnele mașinii de imprimat. (< fr. ventouse) Vezi definitia »

CAMBRÚRĂ, cambruri, s. f. (Rar) Arcuitură, îndoitură. – Din fr. cambrure. Vezi definitia »

CONTRÁLTĂ, contralte, s. f. Femeie care are voce de contralto. – Din it. contralta. Vezi definitia »