BÉNTOS (‹ fr. {i}; gr. benthos „adînc”, „fund”) s. n. Ansamblu al organismelor vii, plante și animale, care trăiesc pe fundul unui bazin (lacustru, marin sau oceanic), fixate (b. sesil, cuprinde spongieri, corali, crinoidee, alge, arheociatide și blastoidee) sau foarte puțin mobile (b. vagil, include anelide, lamelibranhiate, gastropode, crustacee, trilobiți, gigantostracee și carpoidee). Serversc ca hrană mai ales pentru animalele care înoată activ și pentru om (alge, stridii, echinoderme, paguri). Vezi definitia »

TERFEGÓS, -OÁSĂ, terfegoși, -oase, adj. (Reg.) Zdrențăros. – Din tearfă + [fel]egos „zdrențăros”. Vezi definitia »

PAPILÓS, -OÁSĂ adj. (Biol.) Acoperit cu papile. [Cf. fr. papilleux]. Vezi definitia »

cobâlcós, -oásă, adj. (reg.) care zace pe picioare; cabos. Vezi definitia »

ANTIINFECȚIÓS, -OÁSĂ, antiinfecțioși, -oase, adj. Care este împotriva infecțiilor, care combate infecțiile. – Anti- + infecțios (după fr. antiinfectieux). Vezi definitia »