franțuzoaică, franțuzoaice s. f. (er.) 1. iubită, amantă. 2. logodnică. 3. soție. Vezi definitia »

BLEFAROCONJUNCTIVÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a conjunctivei și a pleoapei. [< fr. blépharo-conjonctivite]. Vezi definitia »

FANFÁRĂ s. f. 1. ansamblu muzical compus din instrumente de suflat și de percuție. ◊ muzică compusă pentru asemenea instrumente; arie executată de instrumente din alamă. 2. trompetă lungă, fără clape sau ventile, la intonarea unor semnale în spectacolele de operă. ◊ semnal de trompetă, adesea cu caracter solemn. (< fr. fanfare, it. fanfara) Vezi definitia »

DIFTEROVARIÓLĂ s. f. viroză a galinaceelor, caracterizată prin erupție cutanată și formarea de pseudomembrane pe mucoasa căilor digestive și respiratorii. (< difterie + variolă) Vezi definitia »

CARÁCĂ s.f. Navă voluminoasă, cu catargul principal foarte înalt, folosită de portughezi pâna la sfârșitul sec. XVI. [< fr. caraque, cf. ar. karraka]. Vezi definitia »