STERILÉT s. n. dispozitiv anticoncepțional plasat permanent în cavitatea uterină. (< fr. stérilet) Vezi definitia »

încét (înceátă), adj. – 1. Lent, lin. – 2. (Adv.) Fără grabă, domol, binișor. – 3. (Adv.) Cu glas coborît, molcom. – Var. cet. Mr. înțet. Lat. quetus, în loc de quietus (Pușcariu 813; Densusianu, Hlr., 89; Candrea-Dens., 844; REW 6958; DAR; pentru fonetism, cf. Meyer-Lübke, Ital., 16), cf. alb. kjet, it. chetto (v. it. cetto), prov. quet, fr. coi, sp., port. quedo; pentru comp. cu în-, cf. împrejur, înainte, etc. – Der. înceta, vb. (a se opri, a face o pauză, a domoli; a fi eliberat din funcție; a termina; a dispărea; a scădea, a se micșora), der. intern, sau din lat. quetãre (Pușcariu 814; Candrea-Dens., 845; DAR); neîncetat, adv. (fără întrerupere, în mod continuu); încetini, vb. (a slăbi, a opri, a face mai lent); încetineală, s. f. (lipsă de iuțeală); încetinitor, s. n. (care micșorează viteza); încetinel (var. încetișor), adv. (agale; ușurel). Vezi definitia »

CAȘÉT s. n. 1. carnet în care se înseamnă fiecare lecție pe care o ține un profesor. ◊ plată făcută după numărul de lecții predate. 2. (filat.) plic ștampilat din prima zi a emisiunii timbrelor. (< fr. cachet) Vezi definitia »

BERTHOLLET [bertolé], Claude Louis conte (1748-1822), chimist francez. Prof. univ. la Paris. A elaborat împreună cu Lavoisier o nomenclatură chimică rațională; a descoperit proprietățile decolorante ale clorului și aplicațiile acestuia ca agent de albire, clorații și utilizarea lor la fabricarea explozivilor; a sintetizat cloratul de potasiu (sarea lui B.) și a studiat echilibrele chimice. Vezi definitia »

QUARTÉT s.n. v. cvartet. Vezi definitia »