spițălátic, spițălátică, adj. (reg.) 1. (despre obiecte) subțire. 2. (despre ființe, oameni) înalt și slab. Vezi definitia »

ANTÍC, -Ă, antici, -ce, adj., s. m. și f. I. Adj. 1. Care a existat în trecutul îndepărtat sau datează de atunci. Ruinile unui castel antic (ODOBESCU). ♦ Care aparține popoarelor din antichitate sau caracteristic diferitelor aspecte ale culturii sau civilizației lor. Odă în metru antic (EMINESCU). 2. În genul creațiilor din antichitate. Stil antic. II. S. m. și f. Persoană aparținând popoarelor din antichitate. [Acc. și: ántic] – Fr. antique (lat. lit. antiquus). Vezi definitia »

pohótnic, pohótnici, s.m. (reg.) piatră de moară. Vezi definitia »

CANCELARÍSTIC, -Ă adj. (Peior.) De cancelarie; birocratic. [Cf. it. cancelleresco]. Vezi definitia »

GEODINÁMIC, -Ă I adj. referitor la geodinamică. II. s. f. disciplină care studiază modificările suferite de scoarța Pământului sub acțiunea diferiților agenți. (< fr. géodynamique) Vezi definitia »