Definita cuvantului stranic
stránic, stránică, adj., s.m. și f. 1. (adj., s.m. și f.; înv.) străin, venetic, pelerin. 2. (adj.; înv. și reg.; despre limbă, dialecte) alta decât limba sau dialectul matern; străin. 3. (adj.; s.m. și f.; înv.) (persoană) care nu este în relații apropiate de rudenie cu cineva; care nu aparține unei familii. 4. (s.m. și f.; înv.) oaspe, oaspete.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu stranic
jantilic, jantilicuri s. n. (înv.) palton / haină subțire sau uzat(ă). Vezi definitia »
IODOMÉTRIC, -Ă, iodometrici, -ce, adj. Referitor la iodometrie. – Din fr. iodométrique. Vezi definitia »
ȘIC s.n. (Argotic) Eleganță, distincție, gust. ♦ Lucru care amuză. [< fr. chic]. Vezi definitia »
górnic (górnici), s. m. – 1. Pădurar. – 2. Paznic, ușier. – 3. Portar, ușier. Mag. gornjik, pol. gornik (Cihac, II, 502), din sl. gora „pădure”. În Trans. – Var. gorniceasă, s. f. (nevastă de paznic sau de ușier). Vezi definitia »
ANAMORFÓTIC, -Ă adj. referitor la anamorfoză. ◊ (despre un dispozitiv optic) care permite modificarea distanței focale a unui obiectiv. (< fr. anamorphotique) Vezi definitia »