Definita cuvantului strănutător
strănutătór, strănutătoáre, adj., s.f. 1. (adj.; înv.) care strănută; care produce strănutatul. 2. (s.f.) numele a trei plante cu flori albe: scânteiuțe-albe, rotoțele-albe, coada-șoricelului.

Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu strănutător
NEFOLOSITÓR, -OÁRE, nefolositori, -oare, adj. Care nu este folositor, care nu folosește la nimic; inutil. – Ne- + folositor. Vezi definitia »
STUCATÓR s.m. Meseriaș care execută lucrări de stucatură. [Cf. fr. stucateur]. Vezi definitia »
IMOBILIZATÓR, imobilizatoare, s. n. Dispozitiv electronic antifurt, care anulează anumite funcții ale motorului unui autovehicul, făcând astfel imposibilă pornirea neautorizată a acestuia. – Din engl. immobilizer. Vezi definitia »
ANUNCIATÓR s.n. Aparat care anunță modificări sau abateri în timpul funcționării unui sistem tehnic. [Pron. -ci-a-, pl. -oare. / cf. fr. annonciateur]. Vezi definitia »
COLECTÓR, -OÁRE, colectori, -oare, adj., subst. 1. Adj. (Despre vase, tuburi, bazine) În care se adună, se colectează gaze sau lichide. 2. S. n. Încăpere, recipient sau conductă pentru adunarea și conducerea lichidelor sau a gazelor în diferite sisteme tehnice. 3. S. n. Organ al rotorului unor mașini electrice, care schimbă legăturile dintre înfășurarea rotorului și circuitul exterior. 4. S. m. Persoană care strânge sau achiziționează de la producători mărfuri, produse etc. – Din fr. collecteur. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z