GEONOMÍE s. f. studiul legilor fizice după care se produc modificările scoarței terestre. (< fr. géonomie) Vezi definitia »

MIOLOGÍE s. f. Parte a anatomiei care studiază natura, structura și funcțiile mușchilor; sarcologie. [Pr.: mi-o-] – Din fr. myologie. Vezi definitia »

MERCERÍE s. f. 1. obiecte mărunte întrebuințate la cusut, la garnisirea sau repararea îmbrăcămintei etc.; mărunțișuri. 2. negoțul cu astfel de obiecte. 3. magazin de mercerie (1). (< fr. mercerie) Vezi definitia »

DIZGRÁȚIE s.f. Pierdere a favorii, a bunăvoinței unui om influent, cu putere. [Gen. -iei, var. dezgrație s.f. / < it. disgrazia, cf. fr. disgrâce]. Vezi definitia »

ERGOTERAPÍE s. f. Metodă de tratament a unor boli psihice în care munca depusă de bolnav constituie factorul activ al vindecării. – Din fr. ergothérapie. Vezi definitia »