Definita cuvantului partenocarpie
PARTENOCARPÍE s.f. (Bot.) Fenomen de dezvoltare a ovarului fără ca fecundația să fi avut loc și de transformare a lui în fruct lipsit de semințe. [Gen. -iei. / < fr. parthénocarpie, cf. gr. parthenos – fecioară, karpos – fruct].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu partenocarpie
TIGROÁIE s. f. (Înv.) Tigroaică. – Din tigru + suf. -oaie. Vezi definitia »
APOPLEXÍE, apoplexii, s.f. Pierdere bruscă a cunoștinței și a posibilității de mișcare, datorată în special unei hemoragii cerebrale. Vezi definitia »
ALĂMĂRÍE, alămării, s. f. 1. Fabrică, atelier sau prăvălie de obiecte de alamă. 2. Obiecte de alamă; alămuri. – Din alămar + suf. -ie, (2) din alamă + suf. -(ă)rie. Vezi definitia »
CALISTENÍE, calistenii, s. f. Program de exerciții fizice pentru copii sau, p. ext., de întreținere executate rapid (în ritmul muzicii). – Din fr. callisthénie. Vezi definitia »
anozomelíe s.f. Defect de percepție care face imposibilă recunoașterea unui segment bolnav. (< fr. anosomélie) Vezi definitia »