ANIMÍSM s. n. Formă primitivă a religiei, când oamenii credeau în spirite și în existența unor duhuri ale obiectelor (plante, ape etc.); spiritualizare, personificare a forțelor și a fenomenelor naturii. – Din fr. animisme. Vezi definitia »

HELIOTACTÍSM s.n. Heliotropism. [Pron. -li-o-. / < fr. héliotactisme]. Vezi definitia »

RURALÍSM s.n. (Liv.) Caracter rural. [< fr. ruralisme]. Vezi definitia »

CREȘTINÍSM s. n. Ansamblul religiilor la baza cărora se află credința în persoana și învățăturile lui Iisus Cristos. – Creștin + suf. -ism (după fr. christianisme). Vezi definitia »

ECHINÍSM s. n. deformație a piciorului ecvin. (< fr. équinisme) Vezi definitia »