CLOCITOÁRE, (1) clocitoare, adj., (2) clocitori, s. f. 1. Adj. (Despre păsări) Care clocește, bună de clocit. 2. S. f. Aparat, instalație pentru clocitul artificial al ouălor sau al icrelor. – Cloci + suf. -toare. Vezi definitia »

surnumíre, surnumíri, s.f. (înv.) supranume. Vezi definitia »

PROHDEORISÍRE s. f. v. prohdeorisi. [Sinonime] Vezi definitia »

Despre plante : care cresc pe soluri bogate in calcar. Vezi definitia »

PLESNITOÁRE, plesnitori, s. f. 1. (Reg.) Șfichiul biciului; pleasnă. 2. Jucărie care, prin învârtire, produce un zgomot puternic. 3. (Înv. și reg.) Disc, verigă care se pune între capătul osiei carului și roată pentru a împiedica frecarea acestora. 4. Plantă erbacee din familia cucurbitaceelor, cu flori galbene, al cărei fruct, la maturitate, plesnește cu zgomot și aruncă semințele la distanță (Ecballium elaterium). [Var.: pleznitoáre s. f.] – Plesni + suf. -toare. Vezi definitia »