IMPETRÁȚIE s. f. (Livr.) Acțiune, intervenție prin care cineva obține o favoare, un beneficiu. – Din lat. impetratio, fr. impétration. Vezi definitia »

CIUMĂFÁIE, ciumăfaie, s. f. Plantă erbacee medicinală foarte toxică, cu flori albe și cu semințe negre închise într-o capsulă cu țepi moi; laur (Datura stramonium). [Var.: ciumăfái s. n.] – Cf. magh. csudafa. Vezi definitia »

TELALGÍE s.f. (Med.) Durere care apare în altă parte, la distanță, de locul leziunii. [Gen. -iei. / < fr. télalgie, cf. gr. tele – departe, algos – durere]. Vezi definitia »

Femeie de moravuri usoare. Etimologie: din grecescul Patzak, numele patronului unei case de toleranta din Bucuresti din perioada interbelica. Vezi definitia »

TRACTÁȚIE s. f. v. tratație. Vezi definitia »