OSÂNDÍRE, osândiri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a osândi și rezultatul ei; condamnare. ♦ (Înv.) Necaz, suferință. ◊ Loc. adj. În osândire = asuprit, urgisit; chinuit. – V. osândi. Vezi definitia »

CUPAJÁRE, cupajări, s. f. Cupaj. – Din cupaj. Vezi definitia »

ACILÁRE s. f. reacție chimică de introducere a unui radical acil în molecula unui compus organic. (după fr. acylation) Vezi definitia »

EXPATRIÉRE s.f. Acțiunea de a se expatria și rezultatul ei; emigrare, exilare. [Pron. -tri-e-. / < expatria]. Vezi definitia »

COJÍRE, cojiri, s. f. Acțiunea de a (se) coji; cojeală. – V. coji. Vezi definitia »