Definita cuvantului pauză
PÁUZĂ s.f. 1. Întrerupere momentană a unei acțiuni. ♦ Antract. 2. Semn muzical care indică o întrerupere de o anumită durată a frazei muzicale. ♦ Semn de punctuație de forma unei liniuțe orizontale, folosit pentru a arăta o oprire în lectură; timpul de oprire cerut de respirație la recitarea versurilor. [< lat., it. pausa, cf. gr. pause, germ. Pause].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu pauză
bolmeójă, s.f. (reg.) farmec, vrajă. Vezi definitia »
AÓRTĂ s.f. 1. Arteră principală care pleacă din ventriculul stâng al inimii. 2. Vas pulsator cu funcție de inimă, existent la unele animale nevertebrate. [Pron. a-or-. / < fr. aorte, cf. gr. aorte – vână]. Vezi definitia »
ciúcă2, ciuci, s.f. (reg.) 1. obicei, nărav. 2. fel de a fi, feleșag, chip. 3. pasiune; manie. 4. timp, vreme, anotimp. Vezi definitia »
MOTORÉTĂ, motorete, s. f. Motocicletă ușoară, pusă în mișcare de un motor cu putere mică și prevăzută cu pedale pentru acționarea auxiliară cu picioarele. – Din fr. motorette. Vezi definitia »
METALOTÉHNICĂ s.f. Ramură a tehnicii care se ocupă cu prelucrarea metalelor; metalurgie prelucrătoare. [Gen. -cii. / < metalo- + tehnică]. Vezi definitia »