TOPONOMÁSTIC, -Ă I. adj. referitor la toponomastică. II. s. f. toponimie (2). (< fr. toponomastique, /II/ germ. Toponomastik) Vezi definitia »

PARALÁCTIC, -Ă, paralactici, -ce, adj. Care aparține paralaxei, privitor la paralaxă, de paralaxă. – Din fr. parallactique. Vezi definitia »

ORTOFÓNIC, -Ă adj. referitor la ortofonie. ◊ (despre transmisiuni radioelectrice) care redă precis timbrul sunetului emis. (< fr. orthophonique) Vezi definitia »

AMFIBOLÓGIC, -Ă, amfibologici, -ce, adj. (Livr.) Echivoc, ambiguu, obscur. – Din fr. amphibologique. Vezi definitia »

ARHETÍPIC, -Ă adj. Referitor la arhetip; prototipic. ♦ Ideal, desăvârșit. [Cf. germ. archetypisch]. Vezi definitia »