POZITRÓN s. m. particulă elementară de masă egală și sarcină electrică egală în valoare absolută cu a electronului, dar pozitivă; antielectron. (< fr. positron, germ. Positron, rus. pozitron) Vezi definitia »

SUPERSTÓN s. n. bronz de aluminiu și cupru, cu foarte bune proprietăți mecanice. (< engl. superstone) Vezi definitia »

PERIGÓN s. n. înveliș floral simplu, nediferențiat în calciu și corolă. (< fr. périgone, lat. perigonium) Vezi definitia »

ACROMIÓN, acromioane, s. n. Apofiză a omoplatului care se articulează cu clavicula. [Pr.: -mi-on] – Din fr. acromion. Vezi definitia »

BASÓN, basoane, s.n. Instrument de suflat, de lemn; fagot. – Din fr. basson. Vezi definitia »