Definita cuvantului perfect
PERFÉCT, -Ă adj. Care are toate calitățile; desăvârșit. // adv. De acord; foarte bine, excelent. // s.n. (Gram.) Timp al verbului care arată o acțiune petrecută și încheiată în trecut. [< lat. perfectus, cf. it. perfetto, fr. parfait].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu perfect
DERELÍCT s.n. (Mar.) Epavă abandonată în mare. [< engl. derelict]. Vezi definitia »
SACROSÁNCT, -Ă, sacrosancți, -te, adj. (Livr.) Sacru1, sfânt; p. ext. intangibil, inviolabil. [Var.: sacrosánt, -ă adj.] – Din lat. sacrosanctus. Vezi definitia »
DISJÚNCT, -Ă, disjuncți, -te, adj. (Rar) Disjunctiv. ◊ (Mat.) Mulțimi disjuncte = mulțimi care nu au nici un element comun. – Din lat. disjunctus. Cf. fr. disjoint. Vezi definitia »
PULPODÚCT s.n. (Min.) Conductă pentru transportul pulpei (3) [în DN]. [Cf. fr. pulpeduc]. Vezi definitia »
CORÉCT, -Ă adj. 1. (și adv.) conform normelor, regulilor; fără greșeală. 2. (despre oameni) cu o ținută, o atitudine, o purtare ireproșabilă; cinstit. (< fr. correct, lat. correctus) Vezi definitia »