SUPRANÚME s.n. Nume adăugat la numele propriu al unei persoane. ♦ Poreclă. [Pl. invar. / < supra- + nume, după fr. surnom]. Vezi definitia »

SUBMULȚÍME, submulțimi, s. f. (Mat.) Mulțime de elemente care aparțin unei mulțimi date. – Sub¹- + mulțime. Vezi definitia »

ORĂȘENÍME s. f. (Rar) Locuitorii unui oraș, mulțime de locuitori ai unui oraș. – Orășean + suf. -ime. Vezi definitia »

FOÁME s. f. 1. Stare funcțională periodică a organismului care se manifestă prin senzația nevoii de a mânca. 2. Fig. Dorință nestăvilită, poftă lacomă; lăcomie. – Lat. fames, -is. Vezi definitia »

BELONIFÓRME s. n. pl. ordin din clasa actinopterigienilor, pești osoși marini cu corpul alungit și cilindric: zăganul. (< fr. béloniformes) Vezi definitia »