REGULARISÍ, regularisesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A regula. ♦ Fig. A da o lecție cuiva, a pune la punct pe cineva. – Regula + suf. -arisi. Vezi definitia »

frumosi Vezi definitia »

anerisí, anerisésc, vb. IV (înv.) a anula, a desființa Vezi definitia »

URGISÍ, urgisesc, vb. IV. 1. Tranz. (Pop.) A provoca cuiva mari neplăceri, nedreptăți, persecuții. 2. Refl. (Înv.) A se mânia, a se înfuria. – Din ngr. orghízome (după urgie). Vezi definitia »

mangosí, mangosésc, vb. IV (reg.) a se agita, a se frământa. Vezi definitia »