TERȚÍNĂ, terține, s. f. Poezie în formă fixă, alcătuită din strofe de trei versuri, dintre care al doilea rimează cu primul și cu al treilea din strofa următoare; terțet (2). ♦ Strofă dintr-o astfel de poezie. – Din it. terzina. Vezi definitia »

ETOTÉHNICĂ s.f. Sistem de reguli de conduită morală; tehnică morală. [< etos + tehnică]. Vezi definitia »

SUBCONȘTIÉNȚĂ s. f. stare de conștiință obscură sau de semiconștiință. (< fr. subconscience) Vezi definitia »

ISPÁȘĂ s. f. (Înv.) Despăgubire, amendă plătită pentru stricăciunile făcute de vitele intrate pe un teren (cultivat) străin; p. ext. constatarea la fața locului a acestor stricăciuni. – Din ispăși (derivat regresiv). Vezi definitia »

JEJUNÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a jejunului. [Cf. fr. jéjunite]. Vezi definitia »