RÓȘCOV, roșcovi, s. m. Mic arbore din familia leguminoaselor, originar din Arabia, cultivat în regiunea mediteraneană, cu frunze compuse, cu foliole eliptice, persistente, cu fructe (păstăi) lungi, dulci și comestibile (Ceratonia siliqua). ◊ Compus: roșcov-sălbatic = plătică. – Din bg. rožkov. Vezi definitia »

BÎKOV, Konstantin Mihailovici (1886-1959), fiziolog rus. Elev al lui I.P. Pavlov. Contribuții în cercetarea funcțiilor creierului, a relațiilor reciproce dintre mediul extern și intern („Scoarța și organele interne”). Vezi definitia »

CÓȘCOV, -Ă, coșcovi, -e, adj., s. f. 1. Adj. (Despre pereți) Coșcovit. 2. S. f. (Reg.) Loc gol, mai ales în malurile apelor, pe sub rădăcini, unde se ascund și unde trăiesc peștii și racii. 3. S. f. Nămol vegetal amestecat cu bucăți de rădăcini de stuf și papură, care formează uneori mici insule plutitoare la suprafața apelor; cocioc. – Cf. rus. kočkovatyj „cu ridicături, deluros, bolovănos”. Vezi definitia »

MALACÓV s.n. v. malacof. Vezi definitia »

MOV adj. invar., s. n. 1. Adj. invar. Care are culoarea violet-deschisă a florilor de stânjenel. 2. S. n. invar. Culoarea mov (1). – Din fr. mauve. Vezi definitia »