RASÍSM s.n. Concepție social-politică antiștiințifică și reacționară care susține ideea nefondată a inegalității biologice și intelectuale a raselor, precum și caracterul determinant, în istorie, al particularităților rasiale ale oamenilor, al luptei dintre rase. [< fr. racisme, cf. rus. rasizm]. Vezi definitia »

UMANÍSM s.n. 1. Orientare progresistă a gândirii epocii Renașterii, apărută ca expresie a luptei împotriva feudalismului și scolasticii, care a proclamat libertatea personalității umane. ♦ Ansamblul ideilor și concepțiilor care exprimă aprecierea demnității și libertății omului, grija față de om și de valorile materiale și spirituale ale existenței sale, caracterizat prin cerința dezvoltării continue și multilaterale a personalității umane. 2. (P. ext.) Atitudine, manifestare umanitaristă sau umană. [< fr. humanisme, cf. it. umanismo]. Vezi definitia »

SABEÍSM s. n. cult al focului și al corpurilor cerești, în vechime la caldeeni, perși etc. (< fr. sabéisme) Vezi definitia »

NEOCONFUCIANÍSM s.n. Curent filozofic apărut în China în sec. X-XIII, care cuprinde două tendințe opuse, materialistă și idealistă, ambele invocând paternitatea lui Confucius. [Cf. fr. néo-confucianisme]. Vezi definitia »

DEVIAȚIONÍSM s.n. Atitudine a cuiva a cărui conduită nu mai este conformă cu doctrina partidului său. [Pron. -vi-a-ți-o-. / < fr. déviationnisme]. Vezi definitia »