pojárniță, pojárnițe, s.f. 1. (pop.) sunătoare, pojar, pojarnică, pojărnică. 2. (înv. și reg.) loc pe care a fost un foc mare, un incendiu; morman de jeratic. 3. (reg.) epidemie de pojar. Vezi definitia »

MOȚĂIÁLĂ, moțăieli, s. f. Faptul de a moțăi; moțăit, moțăitură. – Moțăi + suf. -eală. Vezi definitia »

COHLEOÍDĂ s.f. Curbă plană, loc geometric al extremităților arcelor cercurilor tangente unei drepte într-un punct al ei, având originea comună și aceeași lungime. [Pron. -le-o-i-. / < fr. cochléoïde]. Vezi definitia »

CALCOCLORÓZĂ s. f. îngălbenire a frunzelor unor plante, din cauza lipsei de fier asimilabil din sol. (< fr. chalcochlorose) Vezi definitia »

pringúță, pringúțe, s.f. (reg.) fiecare dintre cele patru scândurele care se prind de marginile pereților laterali ai unui stup. Vezi definitia »