Definita cuvantului pertinență
PERTINÉNȚĂ s.f. (Liv.) Caracterul a ceea ce este pertinent. [< fr. pertinence].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu pertinență
dúnă (dúne), s. f. – Formă de relief cu aspectul unor coame paralele. Fr. dune. – Der. dunetă, s. f. (partea mai înaltă de la pupa unei nave), fin fr. dunette. Vezi definitia »
SÁNDRĂ s.f. (Geol.) Câmpie constituită din nisip și pietriș la periferia ghețarilor, în fața morenelor frontale. [< germ. Sander, cf. sued. sander, island. sandur]. Vezi definitia »
BRETEA ROMÂNĂ, com. în jud. Hunedoara, pe Strei; 3.448 loc. (1991). Vezi definitia »
șugátă, șugáte, s.f. (înv.) tun cu țeava scurtă, folosită în trecut. Vezi definitia »
DEMÉNȚĂ, demențe, s. f. Alienație mintală; nebunie. Demență precoce = formă de schizofrenie care apare la tineri. Demență senilă = demență care progresează odată cu vârsta. ♦ Fig. Surescitare intensă. – Din fr. démence, lat. dementia. Vezi definitia »