Definita cuvantului stăpânitor
STĂPÂNITÓR, -OÁRE, stăpânitori, -oare, adj., s. m. și f. I. Adj. Care stăpânește, care ține sub stăpânirea sa. ♦ Care domină; dominant, dominator. II. S. m. și f. 1. Persoană care domnește într-o țară; domnitor. 2. Proprietar, posesor, stăpân. – Stăpâni + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu stăpânitor
PROPRIOCEPTÓR s.m. (Anat.) Formație nervoasă senzitivă, având proprietatea de a transmite stimuli din diferite organe în legătură cu mișcarea, echilibrul etc. [Pron. pri-o-. / < fr. propriocepteur]. Vezi definitia »
DEZODORIZATÓR s. n. aparat pentru dezodorizarea uleiurilor. (după fr. désodoriseur) Vezi definitia »
prăznicitór, prăznicitoáre, adj. (înv.) prăznuitor; care prăznuiește, sărbătorește. Vezi definitia »
PROFÉSOR, -OÁRĂ s.m. și f. Persoană cu o pregătire specială care predă o materie de specialitate la o școală sau în învățământul universitar. [Acc. și profesór. / < fr. professeur, it. professore]. Vezi definitia »
POPULARIZATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care popularizează; popularizant. (< populariza + -tor) Vezi definitia »