loghiotát (loghiotáți), s. m. – Înțelept, persoană cunoscută prin cultura ei. Ngr. λογιώπατος (Tiktin). Sec. XVIII, înv. Este superlativul lui loghios, s. m. (erudit), cuvînt înv., puțin folosit, din ngr. λόγιος (Gáldi 206). Vezi definitia »

apriát adv. – Limpede, clar, lămurit. Origine necunoscută. Sensul este cel al lat. aperte. Nu apare în texte anterioare sfîrșitului sec. XVIII, și DAR pare a-l considera creație artificială a școlii latiniste, în acest caz nu este clar pe baza cărui model s-a format. S-a adus în discuție it. aprire, cu suf. -at de la curat, adevărat (Iordan, Arhiva, XXX, 221; REW 515; Scriban); este însă greu de crezut că latiniștii ardeleni care erau buni cunoscători ai it., ar fi format un part. apriat de la un vb. al cărui part. it. este aperto, și care corespunde rom. descoperit. Körting 723 se gîndea la lat. *apertatus, fiind combătut de Densusianu, Rom., XXXIII, 274. Mai curînd amintește de it. pria, lat. prius „înainte”; însă der. nu este clară. Löwe 25 propunea bg. na priat, dar cuvîntul nu ne este cunoscut. Totuși, originea sl. nu trebuie înlăturată. Vezi definitia »

RETROCEDÁT, -Ă, retrocedați, -te, adj. (Despre bunuri, teritorii, drepturi) Care a fost dat înapoi, care a fost restituit. – V. retroceda. Vezi definitia »

NEALINIÁT, -Ă, nealiniați, -te, adj. (Despre țări, state, mișcări) Care duce o politică de nealiniere. [Pr.: ne-a-li-ni-at] – Ne- + aliniat. Cf. fr. non-aligné. Vezi definitia »

MONOCOTILEDONÁT, -Ă, monocotiledonați, -te, adj., s. f. 1. Adj. (Despre plante) Al cărei embrion are un singur cotiledon; monocotiledon. 2. S. f. (La pl.) Clasă de plante superioare erbacee, rar lemnoase, cu frunze care prezintă nervuri paralele, cu flori compuse din trei sau șase elemente și cu embrionul alcătuit dintr-un singur cotiledon; (și la sg.) plantă din această clasă. – Din fr. monocotylédoné. Vezi definitia »