PROCREÁ vb. intr., tr. (despre femei) a zămisli, a naște; a concepe. (< fr. procréer) Vezi definitia »

dricheá, drichéle, s.f. (reg., înv.) lemnișor tăiat pieziș la ambele capete, cu care se joacă copiii; țurcă. Vezi definitia »

drepneá (drepnéle), s. f. – Varietate de rîndunică (Cypselus apus). Origine incertă. Este fără îndoială legat de gr. δρεπάνις, poate prin intermediul unui lat. *drepanella (Candrea, Rom., XXXI, 308; Pușcariu 549; Diculescu, Elementele, 434; Candrea; Rosetti, I, 166); însă cuvîntul, comunicat de S. Fl. Marian de la București pare suspect și ar putea fi foarte bine o interpretare neologică a gr. Vezi definitia »

proteșeá s.f. (reg.) o specie de presură. Vezi definitia »

regeá (regéle), s. f. – 1. Rugăminte, cerere. – 2. Cel care intervine, avocat. – Var. răgea, rigea. Tc. reca, din arab. riğa „speranță” (Șeineanu, II, 301), cf. ngr. ῥιτδᾶς, alb., bg. riğa. – Der. regeal (var. rigeal, răgeal), s. m. (demnitar turc, ministru), din tc. rical; regealîc, s. n. (intervenție). Toate aceste cuvinte sînt înv. Vezi definitia »