MÁNCO s. n. (fin.) lipsă de bani care se constată la încheierea unei socoteli; pierdere la o marfă datorată transportului etc. (< it. manco) Vezi definitia »

SARC(O)- elem. „carne”, „mușchi”, „sarcom”. (< fr. sarc(o)-, -sarque, cf. gr. sarx, -kos) Vezi definitia »

RINC(O)-, -RÍNC elem. „cioc”. (< fr. rhynch/o/-, rhynque, cf. gr. rhynkhos) Vezi definitia »

CERCO-, -CÉRC elem. „coadă”, „înotătoare”. (< fr. cerco-, -cerque, cf. gr. kerkos) Vezi definitia »

GLAUCO- elem. „verde marin”. (< fr. glauco-, cf. gr. glaukos) Vezi definitia »