ÎNTĂRÍT, -Ă, întăriți, -te, adj. 1. (Despre un sistem tehnic) Făcut (mai) rezistent; (despre un material) devenit (mai) rigid, (mai) dens. ♦ (Despre un teren, o poziție strategică, o cetate etc.) Fortificat. 2. Fig. Care a prins puteri; întremat, înzdrăvenit; reconfortat. 3. Care a devenit puternic, consolidat. 4. Legalizat. – V. întări. Vezi definitia »

HEMATOCRÍT, hematocrite, s. n. Aparat care permite separarea prin centrifugare a elementelor celulare din plasmă, pentru stabilirea gradului de diluție sau de concentrare a sângelui; hematoglobinometru. – Din fr. hématocrite. Vezi definitia »

PODĂRÍT, podărituri, s. n. (Pop.) Taxă care se încasa pentru trecerea peste un pod (I 1) sau care se percepe pentru transportul cu un pod umblător. – Pod + suf. -ărit. Vezi definitia »

XENOLÍT s. n. fragment de piatră străin de roca eruptivă în care se află. (< fr. xénolithe, germ. Xenolith, engl. xenolith) Vezi definitia »

KASOLÍT s.n. Silicat de plumb și de uraniu hidratat. [< fr. kasolite]. Vezi definitia »