Definita cuvantului placă
PLÁCĂ s.f. 1. Foaie de metal, de lemn, de sticlă, de ebonit etc. 2. Tablă, tăbliță pe care este scris, săpat ceva. [Pl. plăci. / < fr. plaque, cf. it. placca].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu placă
ADIÁTĂ s. f. v. diată. Vezi definitia »
jápcă2, jepci, s.f. (reg.) loc jos, pădinos, padină, mlaștină; băltoacă. Vezi definitia »
caráftă (caráfte), s. f. – Cui de siguranță care oprește stativul războiului de țesut. Origine necunoscută. Poate de la caravei cu suf. -ete. Vezi definitia »
PĂȘUNEÁLĂ, pășuneli, s. f. (Reg.) Pășune; pășunat. – Pășuna + suf. -eală. Vezi definitia »
PSIHOTÉHNICĂ s.f. Disciplină care studiază problemele activității oamenilor (orientarea profesională, organizarea muncii etc.) pe baza datelor psihofiziologiei și ale psihologiei experimentale. [Gen. -cii. / < fr. psychotechnique]. Vezi definitia »