UVRÁGIU s. n. v. uvraj. Vezi definitia »

PERDELEGÍU, perdelegii, s. m. 1. (Înv.) Perdegiu. 2. (Rar) Fabricant de perdele (1). – Perdea + suf. -giu. Vezi definitia »

RESCIZÓRIU, -IE adj. (Jur.) Care provoacă o resciziune. [< fr. rescisoire, lat. rescissorius]. Vezi definitia »

ASÉDIU, asedii, s. n. Încercuire și atacare cu forțe armate a unui loc întărit, pentru a-l cuceri. ◊ Stare de asediu = regim instituit în unele state, în împrejurări considerate drept excepționale, care constă în suspendarea libertăților democratice și în acordarea unor drepturi speciale poliției, armatei etc. – Din it. assedio. Vezi definitia »

ABSOLUTÓRIU, -IE, absolutorii, adj. s. n. 1. Adj. Care absolvă, care iartă o vină, un delict, o greșeală. 2. S. n. Certificat de absolvire a unei școli superioare. – Din lat. absolutorius, (2) germ. Absolutorium. Vezi definitia »