Definita cuvantului laviță
LÁVIȚĂ, lavițe, s. f. Scândură lată fixată pe țăruși de-a lungul unui perete în casele țărănești, pe care se stă. ♦ Bancă fixată afară (la poarta caselor țărănești). ♦ (Rar) Scândură pe care se șade în căruță, în sanie. [Var.: láiță s. f.] – Din bg. lavica.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu laviță
LAPALISÁDĂ s. f. afirmație naivă care provoacă râsul; reflexie neghioabă; truism. (< fr. lapalissade) Vezi definitia »
AMFIBIÓZĂ s. f. posibilitate de viețuire în două medii diferite. (< amfi- + -bioză) Vezi definitia »
ZBÂRCEÁLĂ, zbârceli, s. f. (Pop.) Zbârcitură. – Zbârci + suf. -eală. Vezi definitia »
BUTONIÉRĂ s.f. 1. Deschizătură mică, tivită pe margine, la haine sau rufe, în care se încheie un nasture; mică tăietură în reverul unei haine bărbătești; (p. ext.) parte a reverului unei haine unde se pune o floare, o insignă etc. 2. (Geol.) Depresiune excavată în zona centrală a unui dom (2), mărginită de cueste situate față în față și închisă la un capăt în formă de potcoavă. [Pron. -ni-e-. / < fr. boutonnière]. Vezi definitia »
lagénă s.f. (înv.) ploscă, carafă. Vezi definitia »