AUTOBRÉC, autobrecuri, s. n. Automobil cu caroserie închisă, care poate transporta în comun un număr redus de persoane. [Pr.: a-u-] – Din fr., engl. autobreak. Vezi definitia »

eșéc (eșécuri), s. n. – Înfrîngere, insucces, nereușită. Fr. échec. – Der. eșua, vb., din fr. échouer. Vezi definitia »

mấnec s.n. (reg.) zorii zilei. Vezi definitia »

toápsec s.n. (înv.) 1. venin, otravă. 2. dezinterie, diaree. Vezi definitia »

AVANTBÉC, avantbecuri, s. n. Parte a unui picior de pod situată spre punctul de unde curge apa, amenajată special pentru a rezista presiunii și loviturilor. – Fr. avant-bec. Vezi definitia »