Definita cuvantului polarizare
POLARIZÁRE s.f. 1. Fenomen fizic prin care unele corpuri capătă însușirea de a avea poli magnetici sau electrici; polarizație. ♦ Proces fizic prin care raza de lumină își schimbă mișcarea normală ondulatorie pe mai multe planuri într-o mișcare ondulatorie pe un singur plan. 2. Stare a unui corp care a suferit un astfel de proces. ♦ Stare a unui mediu ale cărui proprietăți sunt descrise local de mărimi vectoriale; (p. ext.) mărimea vectorială care descrie o astfel de stare. 3. Diferențiere și dezvoltare în direcții deosebite a sensurilor unui cuvânt care avea inițial un singur înțeles. ♦ (Fil.) Formare a unor termeni opuși polari. [< polariza].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu polarizare
BIZUÍRE, bizuiri, s. f. Faptul de a se bizui. – V. bizui. Vezi definitia »
CAROSÁRE s.f. Acțiunea de a carosa. [< carosa]. Vezi definitia »
CARUL MARE, numele popular al unei grupări de stele din constelația Ursa Mare, alcătuită din șapte stele, dintre care patru reprezintă cutia carului, iar celelalte trei oiștea; pe prelungirea laturii din spatele carului, la o depărtare de cinci ori cît această latură, se găsește Steaua Polară. V. Mizar, Alcor. Vezi definitia »
CATOLICIZÁRE, catolicizări, s. f. Acțiunea de a (se) catoliciza. – V. catoliciza. Vezi definitia »
COOPERATIVIZÁRE s.f. Acțiunea de a cooperativiza. ◊ (În trecut) Cooperativizarea agriculturii = procesul de atragere a țărănimii în diverse forme ale cooperației în producția agricolă. [< cooperativiza]. Vezi definitia »