CĂUȘÉL, căușele, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui căuș. [Pr.: că-u-] – Căuș + suf. -el. Vezi definitia »

FIDÉL, -Ă adj. 1. Care păstrează credință; credincios, devotat. ♦ (Despre soți) Care nu se înșală, care nu au legături extraconjugale. 2. Exact; care păstrează, reproduce (ceva) întocmai. [< fr. fidèle, cf. lat. fidelis]. Vezi definitia »

ȘNÍȚEL s. n. felie subțire de carne muiată în făină, ou și pesmet și prăjită în grăsime. (< germ. Schnitzel) Vezi definitia »

IBRICÉL, ibricele, s. n. Diminutiv al lui ibric. – Ibric + suf. -el. Vezi definitia »

supărățél, -éa, adj. (reg.) supărat un pic. Vezi definitia »