OSTEOGÉN, -Ă adj. (Biol.) Care produce un țesut osos. [< fr. ostéogène]. Vezi definitia »

LIZIGÉN, -Ă adj. rezultat în urma lizării unor celule. (< fr. lysigène) Vezi definitia »

RÖNTGEN¹/ROENTGEN /RÖ'NT-GHEN/ I. s. m. unitate de măsură a dozelor de radiație X, cantitatea de radiații care, în condiții fizice normale, produce, prin ionizarea unui cm³ de aer, o sarcină electrică de un franklin. II. s. n. aparat cu care se produc raze X. (< fr. röntgen) Vezi definitia »

HETEROANTIGÉN s. n. antigen care produce dezvoltarea de anticorpi în serul unor indivizi din specii diferite. (< fr. hétéroantigène) Vezi definitia »

ECTROGÉN, -Ă adj. (despre substanțe) care provoacă malformații; teratogen. (< fr. ectrogène) Vezi definitia »