pújlă, pújle, s.f. (reg.) 1. potaie. 2. persoană neascultătoare și leneșă; pușlama, haimana, pujlău. 3. femeie de moravuri ușoare. 4. plantă denumită și coada calului. 5. fânaț care se cosește o singură dată pe an. Vezi definitia »

AȘCHIOÁRĂ, așchioare, s. f. Așchiuță. [Pr.: -chi-oa-] – Din așchie + suf. -ioară. Vezi definitia »

ATÓMĂ s. f. v. atom. Vezi definitia »

RÓCĂ, roci, s. f. Agregat mineral natural, de compoziție aproape uniformă, care alcătuiește scoarța Pământului. – Din it. rocca Cf. fr. roc. Vezi definitia »

HÂRJIITÚRĂ s. f. v. hârșâitură. Vezi definitia »