BÓRMAȘINĂ, bormașini, s. f. Mașină de perforat (prin așchiere) metale, piatră etc. cu ajutorul burghiului; (impr.) mașină de găurit. – Germ. Bohrmaschine. Vezi definitia »

SOÁȚĂ, soațe, s. f. 1. (Astăzi rar) Soție, nevastă. 2. (Înv.) Tovarășă; colaboratoare; prietenă. 3. (Înv.) Persoană, obiect, faptă asemănătoare alteia; pereche. – Lat. socia. Vezi definitia »

peteícă, peteíci, s.f. (reg.) 1. împletitură, plasă de sfoară, de ață în care se duc vasele cu mâncare la câmp. 2. legătură de frânghie, de metal, cu care se prinde la car leuca de carâmbul de sus; gânj. 3. fâșie nedeșirabilă de material textil. 4. bucățică de pânză sau de postav care servește la cusutul plăpumilor. 5. hârtie cu care se înfășoară caierul când se pune în furcă. 6. butonieră sau cheotoare la cămașă. 7. încuietoare, zăvor la ușă. 8. parte a morii în care cad grăunțele din coș între pietre. Vezi definitia »

HARGHITEÁNCĂ, harghitence, s. f. Femeie născută și crescută în județul Harghita. ♦ Locuitoare din județul Harghita. – Harghitean + suf. -că. Vezi definitia »

PÁTEMĂ s. f. v. patimă. Vezi definitia »