AUTOCLÁVĂ s. f. 1. recipient metalic închis ermetic, în care au loc procese fizice și chimice sub presiune (la o temperatură ridicată). 2. capac care închide ermetic un recipient, închis prin presiunea din interior. (< fr. autoclave) Vezi definitia »

străpunsúră, străpunsúri, s.f. (înv.) străpungere. Vezi definitia »

TALASOGENÉZĂ s. f. Proces de formare a mărilor și oceanelor. – Din fr. thalassogenèse. Vezi definitia »

IÚRTĂ s.f. Colibă din pâslă, din piei etc., folosită de nomazii din Asia Centrală. [< rus. jurta]. Vezi definitia »

ívră (-re), s. f. – Femeie de moravuri ușoare. Ngr. ὔδρα (Graur, BL, V, 68). Vezi definitia »