Definita cuvantului planton
PLANTÓN s.n. Soldat în serviciu de pază și supraveghere la poarta unei cazărmi, într-un dormitor etc.; serviciul pe care îl îndeplinește acest soldat. [< fr. planton].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu planton
CORDÓN s.n. I. 1. Cingătoare (de pânză, de piele etc.), centură, curea. 2. Conductor electric de liță (răsucită), izolat și strâns într-un înveliș protector. 3. Corp fibros. ♦ Structură anatomică cilindrică lungă. 4. Cordon litoral = formă de relief din zona țărmurilor joase, rezultând din acumularea aluviunilor aduse de valuri și de curenți marini, care separă un golf de mare; perisip. 5. Margine a unei monede cu grosimea mai mare decât partea centrală. II. Șir de posturi militare care efectuează serviciul de pază; linie, șir de soldați care păstrează ordinea în anumite situații. ◊ Cordon sanitar = totalitatea măsurilor de izolare la care este supusă o localitate sau o țară bântuită de o contagiune; (concr.) patrulă, formație militară care asigură această izolare. [Pl. -oane, var. cordun s.n. / < fr. cordon, cf. it. cordone]. Vezi definitia »
JARGÓN, jargoane, s. n. 1. Limbaj specific anumitor categorii sociale, profesionale etc., care reflectă fie dorința celor ce-l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor, fie tendința de a folosi termeni specifici profesiunilor respective și care se caracterizează prin abundența cuvintelor și expresiilor pretențioase, de obicei împrumutate din alte limbi, sau a celor de îngustă specialitate. 2. (Înv., azi impr.) Dialect, grai. – Din fr. jargon. Vezi definitia »
ACROMIÓN s.n. (Anat.) Apofiză a omoplatului în formă de spatulă, care se articulează cu clavicula. [Pron. -mi-on. / < fr. acromion, cf. gr. akron – extremitate, omos – umăr]. Vezi definitia »
AEROIÓN, aeroioni, s. m. (Fiz.) Ion atmosferic (eliberat prin descărcări electrice, evaporarea apei etc.) – Din fr. aéroion. Vezi definitia »
PLUTÓN1, plutoane, s. n. 1. Subunitate militară mai mică decât compania, alcătuită din trei sau patru grupe. ◊ Pluton de execuție = unitate militară care execută prin împușcare pe cei osândiți la moarte. ♦ P. anal. Grup de persoane cu preocupări sau ocupații comune. ♦ P. ext. Stol, pâlc. 2. Grup compact și omogen de concurenți sportivi care se află într-o anumită poziție pe parcursul unei curse de alergări, caiac-canoe, ciclism etc. [Var.: (pop.) plotón s. n.] – După fr. peloton, it. plotone. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z