BLEGÍT, -Ă, blegiți, -te, adj. Bleg (2). – V. blegi. Vezi definitia »

MONOCÍT s. n. leucocită monocelulară de dimensiuni mari, cu o puternică acțiune fagocitară. (< fr. monocyte) Vezi definitia »

BOȚÍT, -Ă, boțiți, -te, adj. 1. Mototolit. 2. Zbârcit, încrețit (la față). – V. boți. Vezi definitia »

ANIONÍT s.m. Substanță schimbătoare de ioni, care reține ionii dintr-o soluție. [Pron. -ni-o-. / < engl. anionite]. Vezi definitia »

DEFICÍT s.n. Lipsă; (spec.) lipsă într-un cont, într-o socoteală; sumă cu care cheltuielile întrec veniturile. ◊ A fi în deficit = a fi în pierdere. [Pl. -te, -turi. / < fr. déficit, cf. lat. deficit, pers. 3 sg. de la deficere – a lipsi]. Vezi definitia »