diplí (-lésc, -ít), vb. – A ciurui. Origine necunoscută. Înv. (sec. XVII). Este poate în legătură cu ngr. δυπλοῦς „dublu”. Vezi definitia »

JULÍ, julesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) răni ușor, jupuindu-și pielea; a (se) zdreli. – Din bg. žulja. Vezi definitia »

ZOLͲ, zolésc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. (Cu complementul pâinea) A frământa, a zolga. 2. A osteni, a obosi pe cineva [muncindu-l, făcându-l să alerge] (din zoală) [def. și DLRLC] Vezi definitia »

FITILÍ, fitilesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A instiga pe cineva. – De la fitil. Vezi definitia »

a se ține de vrăjeli expr. 1. a manifesta o atitudine excesiv de curtenitoare față de cineva; a fi suspect de săritor / de binevoitor. 2. a încerca să păcălească / să înșele pe cineva. Vezi definitia »