Definita cuvantului binecuvântat
BINECUVÂNTÁT, -Ă, binecuvântați, -te, adj. 1. Care a primit binecuvântare religioasă; blagoslovit. ♦ Fig. Înzestrat, talentat, dotat. 2. (Despre lucruri) Care are o acțiune binefăcătoare. 3. (Despre cauze, motive etc.) Bine întemeiat, îndreptățit, justificat. – V. binecuvânta.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu binecuvântat
SURMENÁT, -Ă, surmenați, -te, adj. (Despre oameni) Obosit peste măsură; istovit, extenuat. – V. surmena. Vezi definitia »
ROURÁT, -Ă, rourați, -te, adj. Acoperit, stropit de rouă, plin de rouă; rouros. [Pr.: ro-u-] – V. roura. Vezi definitia »
IMBECILIZÁT, -Ă, imbecilizați, -te, adj. Care a fost adus sau care a ajuns în stare de imbecilitate. – V. imbeciliza. Vezi definitia »
format prin derivare cu sufixul „-at” de la cuvantul de baza spranceana Vezi definitia »
MERSOLÁT s.m. Produs detergent, obținut prin tratarea mersolilor cu hidroxid de sodiu. [< germ. Mersolat]. Vezi definitia »